Intalnirea din vis...

În noaptea asta...speranţa mi-a dat întalnire pe o coastă abruptă lângă mare...norocul e cel ce face valuri apropiindu-se uşor de mal

M-am pregătit...m-am îmbrăcat cu naivitate, mi-am pus în păr singura iluzie ce mi-a mai rămas, m-am încălţat cu vise. Mă apropii uşor...mă aşteaptă o masă bogată, plină cu iluzii, vise, fericire...Teama mă cheamă la dans...curajul îmi dă coate să accept...Mă prinde în braţele ei puternice...mă uit pierdută spre curaj..îmi face semn să continui în timp ce speranţa zâmbeşţe...chipul mi se oglindeşte în valurile norocului dar el bată-l vina nu vrea să se apropie...rămâne jos..lângă coastă iar eu îl rog pe curaj să mă ajute...Îmi face semn să mă uit la speranţă iar ea îmi spune să sper...teama se lipeşte din ce în ce mai strâns de mine iar norocul...se îndepărtează mai tare...Vântul adie puternic şi-mi poartă deodată în valurile norocului şi ultima iluzie...Mă simt pierdută...dar atunci soseşte şi ultimul invitat..e visul....