Ciudat si totusi nu...

Astazi adun ramasitele de ieri. Cand inconstienta fiind mi-am trantit pasiunea, iubirea si amintirile de pamant.

Le adun si le pun intr-un bol de cristal. Doar pentru ca maine sa am ce trantii din nou. Pentru ca poimaine sa le strang iar in magicul bol...

Si in fiecare zi, pierd ceva. Fragmente minuscule pe care nu le mai gasesc...

 Zilnic gasesc bucati noi din care grijulie construiesc un nou puzzle...

Doar bolul ramane acelasi....SI pana si el a suferit de-a lungul timpului cateva modificari, cand in graba fiind am pus si bucatile de sticla in el. 

Pe tine...inca te mai gasesc in ramasite, dar pana nici tu nu mai esti intreg. Am pierdut cateva fragmente. Am uitat.

    Si totusi...si azi zambesc la fel ca prima ora cand neglijenta am scapat bolul din maini! 

      

                                                                                                                            Simina C.