‘E imposibil’ e doar un joc de cuvinte pentru cei slabi, pentru cei care nu cred in posibil, in ziua de maine!
Ploaia e un impediment doar pentru cei care nu stiu sa inchida ochii si sa o asculte cum se prelinge pe ferestrele aburinde, cum mangaie petalele florilor din gradina de sub geam…E un impediment pentru cei care nu se opresc in mijlocul strazii in miez de noapte inchizand umbrela si privind in sus…Pentru cei care nu au dansat niciodata pe melodia picaturilor…Pentru cei care nu si-au lasat niciodata fata prada magiei ei…Pentru cei care nu au privit niciodata spectacolul valurilor marii la tarm in timp ce ploua…
Visurile…reprezinta ceva ironic pentru cei care nu cred in ele sau poate nu au curajul sa o faca. Sunt o pierdere de timp pentru cei ce se multumesc cu putin constienti fiind ca ar putea ..mult mai mult. Ar putea da, primii, avea… Ar putea..dar nu o fac…Isi seteaza limite emotionale, rationale din teama…Teama de a visa la mai mult..Teama de esec. Dar oare cum ar putea invinge/castiga cineva ceva daca in faza iniziala nu invata sa piarda…Dar de ce sa piarda cand se poate multumii cu ceea ce are deja…Cum de ce? Pentru a-si depasii limitele…Si de ce sa-si depaseasca limitele? Pentru ca poate…Si de ce poate? Poate deoarece nimic nu e imposibil atunci cand scutul principal e vointa. ..Poate pentru ca incepand de acum va privii ploaia cu ochii inchisi, isi va arunca pantofii eleganti, isi va desface cravata atent innodata si va privii in sus lasandu-se prada picaturilor pure ce ii vor spala teama…teama de a putea mai mult! Mai mult ca ieri, mai mult ca altii…
Nessun commento:
Posta un commento