A trecut ceva timp de cand nu-ti scriu...Tie cel care-mi bantui mintea fara sa obosesti
Te-am purtat in locuri noi cu mult soare si mare fara ca macar sa sti
Ti-am sculptat numele in varfuri de munte unde probabil nu o sa ajungi niciodata
M-am ascuns de tine ca sa ma regasesc...
Claudio Baglioni - ''Mille giorni di te e di me'' E ciudat cand senzatiile si gandurile devin un tot. Cand nu mai gasesti strada spre a iesi din labirintul lor... Momente in care te simti puternic dar in acelasi timp slab Prea slab pentru a incepe sa strigi... Prea puternic pentru a trasforma zbuciumul in cuvinte... ''Cu ce sa incep? Am atatea lucruri sa-ti spun, sa le urlu, sa le repet la nesfarsit ca sa ti le-ndes in urechi, incat ar trebui sa vorbesc zile-n sir. Dar cele mai tainice, cele ingropate sub straturi groase de tacere si orbire, cele mai zavorate in adancul neintelegerii, cele mai strivite de spaima si totusi gata sa dea pe dinafara intr-o revarsare de angoasa - n-au vazut niciodata lumina zilei. Si tocmai pe acestea trebuie sa le fac sa iasa si sa se rosteasca, fara ca vorbele sa fie slefuite, potrivite, insiruite-n fraze...'' ♥
Nessun commento:
Posta un commento