M-am obisnuit cu amintirea ta ce ma urmareste mereu.
Imi dau seama ca anii ce-au trecut nu au schimbat nimic in legatura cu tine...
Timpul mi-a schimbat abitudinile, reactiile si felul de a gandii si totusi tu ..esti inca acolo!
Uneori te regasesc in unele priviri, te regasesc in gesturi si atunci gandul imi zboara la tine chiar daca eu incerc sa-l aduc inapoi.
Am facut pace cu ideea de tine...
Cred ca marea ti-e complice...imi sopteste mereu despre tine...E ca si cum eu si cu tine, acel tine ce candva era parte din mine e inca acolo...Cred ca va ramane mereu! Defapt nu cred sunt sigura! Nu stiu exact ce inseamna asta, am incetat sa ma mai intreb desi uneori ma irita.
E ca si cum intr-o viata anterioara noi am fost deja impreuna. Am certetea ca exista acel ingredient secret intre mine si gandul de tine ca parte din mine....
Imi amintesc cu nostalgie emotii, zambete si fluturi in stomac. Imi revin in minte cu o exactitate frapanta de parca ar fi fost ieri. Revad plimbarea noastra pe sinele de tren, trandarifirii albi, zambetul tau si imaginea mea in ochii tai ce ma faceau sa ma simt unica.
Te simt uneori pe piele si incerc sa ma mangai cu gandul de tine. Nu am reusit sa inteleg niciodata ce-am fost petru tine sau daca ai reusit sa simti cum fiecare por din mine iti striga numele si ca eram contaminata cu tine...
P.S. You are still my weakness, kisses baby!!!
Nessun commento:
Posta un commento